Quercetina

Actualizat: Mai 2026 • Revizuire științifică: Mai 2026 •
Timp de citire: ~14 minute •
Supervizat de Drd. Simon Andrei, MSc Health and Nutrition (UCD Dublin)

Quercetina: profil chimic și surse

Quercetina (3,3′,4′,5,7-pentahidroxiflavonă, CAS 117-39-5) este un flavonol galben-cristalin, considerat „regele flavonoidelor” pentru concentrația dominantă în care apare în dieta umană. Structural, molecula are 5 grupări hidroxil dispuse pe scheletul flavonic 2-fenil-cromen-4-onă — configurație care îi conferă capacitatea remarcabilă de a dona electroni și de a stabiliza radicalii liberi.

În natură, quercetina apare predominant sub formă de glicozide (quercetin legat de zaharuri precum rutina, izoquercetina, hiperozida sau spiraeozida) în ceapa roșie (până la 40 mg/100 g greutate proaspătă), capere (180 mg/100 g), cătină, mere (cu coajă, 4–10 mg/100 g), fructe de pădure, cireșe negre, broccoli, ceai verde și vin roșu. Aportul mediu din dieta tipică românească variază între 10 și 30 mg/zi, departe sub dozele cu efect terapeutic documentat clinic.

Industrial, ingredientul activ folosit în suplimente provine din extracția alcoolică a bobocilor florali de Styphnolobium japonicum (salcâmul japonez, fostă denumire Sophora japonica), unde conținutul atinge până la 20% greutate uscată. Această sursă oferă quercetin aglicon (forma fără zahăr atașat), preferată pentru standardizare la ≥95–97% prin cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC).

Cum acționează quercetina în organism

Spre deosebire de antioxidanții simpli care doar „curăță” radicalii liberi, quercetina acționează pe cel puțin patru căi moleculare distincte, ceea ce explică spectrul larg de efecte observate în studii clinice.

1. Stabilizarea mastocitelor și inhibarea eliberării histaminei

Mastocitele — celule imune prezente în țesutul conjunctiv, mucoase respiratorii și piele — conțin granule de histamină, principala moleculă responsabilă pentru simptomele alergice (mâncărime, edem, secreții nazale, lacrimi). În prezența alergenilor, IgE legat de receptorii FcεRI declanșează degranularea și eliberează histamina în țesut.

Quercetina inhibă această degranulare prin blocarea influxului de calciu intracelular dependent de IgE, prin inhibiția fosfolipazei A2 și prin suprimarea activării NF-κB (Nuclear Factor kappa-light-chain-enhancer — factor central în cascada inflamatorie) (Mlcek et al. 2016, PMID 27187333). Efectul este comparabil mecanistic cu cromoglicatul de sodiu (un antihistaminic mast cell stabilizer din terapia astmatică), dar fără efectele sedative ale antihistaminicelor H1 clasice.

„Quercetina este unul dintre cei mai potenți inhibitori naturali ai degranulării mastocitare, cu mecanism dual prin blocarea influxului de Ca²⁺ și suprimarea NF-κB — eficient în alergii sezoniere, dermatită atopică și astm bronșic la doze de 250–500 mg, de două ori pe zi.”

— Mlcek J et al., Molecules, 2016 (PMID 27187333)

2. Modularea sintezei și activității enzimei de conversie a angiotensinei (ACE)

Quercetina inhibă in vitro ACE (Angiotensin Converting Enzyme) — enzimă cheie în axa renină-angiotensină-aldosteron care reglează tensiunea arterială prin conversia angiotensinei I în angiotensina II vasoconstrictoare. Acest mecanism explică efectul antihipertensiv observat constant în RCT-urile clinice (Larson et al. 2012, PMID 22332099).

Adițional, quercetina stimulează producția endotelială de oxid nitric (NO), un vasodilatator natural care relaxează musculatura netedă vasculară. Combinația dintre inhibiția ACE și creșterea NO produce vasodilatație periferică și scăderea rezistenței vasculare totale.

3. Inhibiția enzimei xantin-oxidaze (XO)

Xantin-oxidaza catalizează etapa terminală a metabolismului purinic, generând acid uric și anion superoxid (O₂⁻). Quercetina inhibă XO competitiv (Ki ~2 µM in vitro), reducând producția simultană de acid uric și de specii reactive de oxigen. Acest mecanism o face un agent investigat în hiperuricemie, gută și sindrom metabolic.

4. Activarea Nrf2 și răspuns antioxidant endogen

La concentrații intracelulare relevante fiziologic, quercetina activează factorul de transcripție Nrf2 (Nuclear factor erythroid 2-related factor 2) — factor central al răspunsului antioxidant celular. Translocarea nucleară a Nrf2 induce expresia a peste 200 de gene citoprotectoare: glutation peroxidază, hem oxigenază-1, NAD(P)H quinone oxidoreductază 1. Rezultat: capacitatea antioxidantă a celulei e amplificată endogen, nu doar suplinită exogen ca în cazul vitaminelor C și E.

Beneficii documentate de studii clinice

Reducerea tensiunii arteriale la subiecții hipertensivi

Cea mai solidă bază de evidență clinică pentru quercetin se referă la reducerea tensiunii arteriale. Meta-analiza condusă de Serban et al. 2016 (PMID 27405810), publicată în Journal of the American Heart Association, a inclus 7 trialuri randomizate controlate (N=896 participanți) și a raportat o scădere medie de −3,04 mmHg sistolică și −2,63 mmHg diastolică la doze de ≥500 mg/zi, cu efectul cel mai pronunțat la subiecții cu HTN stadiul 1.

RCT-ul de referință al lui Edwards et al. 2007 (PMID 17951477), publicat în Journal of Nutrition, a administrat 730 mg quercetin/zi timp de 28 de zile la 41 de subiecți; în subgrupul cu HTN stadiul 1 (n=19) tensiunea sistolică a scăzut cu −7 mmHg și diastolică cu −5 mmHg vs. placebo — magnitudine clinic semnificativă, comparabilă cu intervențiile dietetice de tip DASH la 1–2 luni.

„Suplimentarea cu quercetin la doze ≥500 mg/zi reduce semnificativ tensiunea arterială sistolică (−3,04 mmHg, 95% CI −5,75 până la −0,33) și diastolică (−2,63 mmHg, 95% CI −3,26 până la −2,01), cu efect cel mai pronunțat la subiecții hipertensivi.”

— Serban MC et al., J Am Heart Assoc, 2016 (PMID 27405810)

Brüll și colab. 2015 (PMID 26328470) a testat un extract bogat în quercetin din coajă de ceapă (162 mg quercetin/zi, monitorizare ambulatorie 24h) la 70 de subiecți supraponderali-obezi cu (pre)hipertensiune; rezultatul a fost o scădere de −3,6 mmHg sistolic pe perioada de zi, dovedind că dozele realiste din alimentația concentrată pot avea efect măsurabil.

Reducerea simptomelor rinitei alergice și a alergiilor sezoniere

Rinita alergică afectează 20–30% din populația adultă din România, cu vârfuri sezoniere în primăvară (polen ierburi, mesteacăn, arin). Cele mai multe terapii sunt antihistaminice H1 cu efecte secundare cunoscute (somnolență, gură uscată, tahicardie). Quercetina oferă un mecanism diferit — stabilizarea mastocitelor înainte ca histamina să fie eliberată.

Review-ul sistematic al lui Jafarinia et al. 2020 (PMID 32467711), publicat în Allergy, Asthma & Clinical Immunology, sintetizează evidența pre-clinică și clinică: quercetina reduce semnificativ secreția nazală, mâncărimea oculară și congestia — la doze de 250–500 mg de două ori pe zi, cu debutul efectului tipic la 7–14 zile de administrare continuă, nu acut ca antihistaminicele convenționale.

„Quercetina demonstrează efecte semnificative în alergiile sezoniere prin stabilizarea mastocitelor și a bazofilelor, inhibând producerea de histamină, leucotriene și prostaglandine — cu profil de siguranță superior antihistaminicelor sintetice, fără somnolență sau xerostomie.”

— Jafarinia M et al., Allergy Asthma Clin Immunol, 2020 (PMID 32467711)

Suport pentru sistemul imunitar și infecții respiratorii superioare

RCT-ul lui Heinz et al. 2010 (PMID 20478383), publicat în Pharmacological Research, a evaluat 1000 mg quercetin/zi vs. placebo, 12 săptămâni, la 1002 subiecți. La participanții peste 40 de ani cu activitate fizică moderată, suplimentarea a redus semnificativ incidența infecțiilor respiratorii superioare (URI) și severitatea simptomelor — efect neobservat în populația tânără sedentară, sugerând că rolul imun al quercetinei e mai pronunțat în contexte cu stres oxidativ crescut.

Trialul randomizat al lui Di Pierro et al. 2022 (PMID 36712674), publicat în Frontiers in Pharmacology, a sugerat că quercetin fitozomală administrată ca adjuvant în COVID-19 stadiu precoce (500–1000 mg/zi) ar putea reduce durata simptomelor și frecvența spitalizărilor, dar evidența rămâne preliminară și nu justifică claim-uri terapeutice consacrate.

Reducerea inflamației sistemice și a markerilor CRP

Review-ul lui Li et al. 2016 (PMID 26999194) publicat în Nutrients sintetizează 30+ studii pe quercetin și markeri inflamatori (CRP, TNF-α, IL-6). La doze de 500–1000 mg/zi timp de minimum 8 săptămâni, quercetina reduce semnificativ CRP-ul (proteină C reactivă, marker sistemic al inflamației de fond) cu 10–25% la subiecții cu inflamație cronică de joasă intensitate — relevant pentru sindrom metabolic, artrită și boli cardiovasculare.

„Quercetina exercită efecte anti-inflamatorii prin suprimarea cascadei NF-κB și a producției de citokine pro-inflamatorii (TNF-α, IL-1β, IL-6), cu reducere documentată a CRP cu 10–25% la 500–1000 mg/zi în condiții de inflamație cronică de joasă intensitate.”

— Li Y et al., Nutrients, 2016 (PMID 26999194)

Performanță fizică și recuperare post-efort

Quercetina e studiată pentru efectul ergogenic moderat: la doze de 500–1000 mg/zi timp de 1–2 săptămâni, crește biogeneza mitocondrială prin activarea PGC-1α și SIRT1, cu îmbunătățiri marginale ale VO₂max (~1–3%) și ale rezistenței la efort prelungit la sportivi de anduranță. Efectul nu e relevant pentru utilizatorul mediu, dar e relevant pentru sportivii recreaționali care antrenează >5 ore/săptămână.

Quercetina vs. alte abordări antihistaminice și antioxidante

Quercetina nu înlocuiește antihistaminicele H1 în situații acute — loratadina sau cetirizina rămân tratamentul de primă linie pentru rinita alergică acută. Avantajul quercetinei: profil de siguranță superior pentru utilizare cronică, fără sedare, cu beneficii cardiovasculare adiacente. Pentru rezultate maxime, multe RCT-uri combină quercetin cu bromelaină (enzimă proteolitică din ananas, 50–100 mg/doză) care îi crește absorbția intestinală cu ~30–50%, sau cu vitamina C (500–1000 mg/zi) pentru regenerarea formelor oxidate.

Dozaj și mod de administrare

Doza eficientă în RCT-urile clinice se situează între 500 și 1000 mg quercetin aglicon pe zi, împărțită în 2 doze (la mese pentru toleranță gastrică). Acest interval e validat în peste 30 de RCT-uri pentru indicații cardiovasculare, alergice și inflamatorii.

Forme alternative și biodisponibilitate

Biodisponibilitatea quercetinei sub formă liberă (aglicon) este foarte scăzută — sub 2% pe stomacul gol — din cauza solubilității slabe în apă și a metabolizării rapide hepatice prin glucuronoconjugare și sulfatare. Pentru a depăși această limită, suplimentele moderne folosesc sisteme de absorbție lipidică:

• Forma BioCORE® / fitozom fosfolipidic: quercetin încapsulat în complex cu fosfatidilcolina; biodisponibilitate ~4× (până la 20× raportate cu Quercefit® în Riva et al. 2019, PMID 30328058).
• Quercetin lipozomală: înglobată în vezicule sferice de fosfolipide; absorbție similară cu fitozomi.
• Isoquercitrina enzimatic-modificată (EMIQ): glicozidă mai solubilă, ~17× biodisponibilitate față de aglicon.
• Co-administrare cu bromelaină + vitamina C: nu crește biodisponibilitatea direct, dar îmbunătățește efectul net prin sinergie mecanistică.

„Quercetin fitozomal (Quercefit) demonstrează o creștere de până la 20 de ori a absorbției plasmatice față de quercetina aglicon neformulată, cu T_max la 3 ore și AUC₀₋₂₄ semnificativ mai mare — permițând doze terapeutice eficiente la cantități mult mai mici.”

— Riva A et al., Eur J Drug Metab Pharmacokinet, 2019 (PMID 30328058)

Combinații frecvente utilizate

În SERP-ul românesc apar frecvent căutările „quercetina cu bromelaina”, „quercetina cu zinc” și „quercetina vitamina C”. Acestea reflectă pattern-uri clinice consacrate:

• Quercetin + bromelaină: cea mai studiată combinație pentru alergii sezoniere și sinuzită cronică. Bromelaina crește absorbția intestinală a quercetinei și are propriul efect anti-inflamator. Raport tipic: 500 mg quercetin + 100 mg bromelaină, de 2 ori pe zi.
• Quercetin + zinc + vitamina C: stack imunologic popularizat în pandemie, fundamentat mecanic prin acțiunea quercetinei de zinc-ionofor — facilitează intrarea Zn²⁺ în celule, unde acesta inhibă replicarea unor virusuri ARN.
• Quercetin + resveratrol: combinație antioxidantă pentru îmbătrânire celulară (anti-senescență), studiată în context de senolitice.

Cât timp se poate lua quercetina?

RCT-urile au testat administrare continuă până la 12 săptămâni fără evenimente adverse semnificative la dozele 500–1000 mg/zi. Pentru rinită alergică sezonieră, ciclul tipic este de 8–12 săptămâni începând cu 2–4 săptămâni înainte de începutul sezonului polenului. Pentru suport cardiovascular sau anti-inflamator de fond, administrare în cure de 8–12 săptămâni cu pauze de 4 săptămâni este o abordare prudentă, deși nu există dovezi de toxicitate la utilizare prelungită până la 1 an în studii limitate.

Contraindicații și efecte adverse

Quercetina are profil de siguranță bun la doze uzuale (500–1000 mg/zi), dar există situații clare în care suplimentarea este contraindicată sau necesită supraveghere medicală strictă. Suplimentul nu înlocuiește tratamentul medical, iar populațiile de mai jos trebuie să consulte medicul curant înainte de utilizare.

Contraindicații absolute

• Sarcină și alăptare: lipsă de date de siguranță controlate la femei gravide; quercetina traversează placenta în studii animale. EFSA și FDA nu recomandă suplimentarea pe perioada sarcinii și alăptării.
• Copii sub 18 ani: nu există RCT-uri pediatrice cu doze terapeutice; rămâne contraindicat în absența indicației medicale.
• Insuficiență renală severă (eGFR <30 ml/min): quercetina și metaboliții ei conjugați se elimină renal; acumularea în insuficiență poate produce efecte adverse.

Contraindicații relative — consultă medicul

• Tratament cu warfarină sau alți anticoagulanți: quercetin inhibă citocromul CYP2C9 (citocromul hepatic principal pentru metabolizarea warfarinei), putând crește INR-ul. Monitorizare INR la inițierea quercetinei.
• Tratament cu ciclosporină sau tacrolimus (post-transplant): quercetin inhibă CYP3A4 și P-glicoproteina (transportor de eflux intestinal), crescând nivelurile plasmatice ale imunosupresoarelor. Risc de toxicitate.
• Statine (atorvastatină, simvastatină): quercetin poate crește nivelurile plasmatice ale statinelor prin inhibiția CYP3A4, ridicând riscul de miopatie.
• Antihipertensive: efectul aditiv poate produce hipotensiune simptomatică; ajustarea dozelor poate fi necesară.
• Litiază renală cu oxalat: quercetin se metabolizează parțial la oxalat; teoretic poate agrava litiaza, deși nu există dovezi clinice clare.
• Hipotiroidism: în studii in vitro și pe rozătoare, quercetina inhibă peroxidaza tiroidiană la doze foarte mari; relevanța clinică la doze umane uzuale e neclară, dar pacienții pe levotiroxină ar trebui să distanțeze administrarea de quercetin cu cel puțin 4 ore.

Efecte adverse posibile

La doze 500–1000 mg/zi, efectele adverse raportate sunt rare și ușoare: cefalee tranzitorie (~2–3% în RCT-uri), disconfort gastric, parestezii minore la mâini. La doze >1500 mg/zi au fost raportate cazuri izolate de nefrotoxicitate reversibilă. Doza fără efect advers observat (NOAEL) în studii pe rozătoare e de 600 mg/kg/zi — mult peste expunerea umană uzuală.

Cum alegi un supliment de quercetină de calitate

Piața românească a suplimentelor cu quercetin variază semnificativ în calitate, formulare și transparență. Următoarele 6 criterii sunt diagnosticele esențiale:

1. Standardizare HPLC certificată ≥95%: cantitatea de quercetin aglicon trebuie confirmată cromatografic, nu doar declarată „extract din ceapă”. Caută mențiunea „HPLC” și procentul de aglicon — idealul e ≥97%.
2. Sistem de absorbție lipidic: quercetin aglicon liber în capsule simple are biodisponibilitate <2%. Pentru efect terapeutic real, formularea trebuie să includă fosfolipide (lecitină de floarea-soarelui, BioCORE®), fitozomi, lipozomi sau o glicozidă enzimatic-modificată.
3. Sursa botanică specificată: Styphnolobium japonicum (cel mai concentrat, peste 20% quercetin) e standardul industrial. Suplimentele cu „extract de ceapă” furnizează concentrații mult mai mici (necesită doze mult mai mari pentru același efect).
4. Testare independentă per lot: certificate de analiză externe (Eurofins, SGS sau echivalent) pentru puritate, metale grele (As, Pb, Cd, Hg), pesticide reziduale și microbiologie — obligatorii pentru un supliment YMYL administrat 8–12 săptămâni.
5. Formă farmaceutică: capsulă pullulan vegetală (fără gelatină animală), recipient sticlă farmaceutică ambră (protecție UV pentru molecula sensibilă la lumină). Quercetina aglicon se degradează în prezența luminii și a umidității.
6. Doză unitară clinic relevantă: minimum 250–300 mg quercetin aglicon per capsulă, astfel încât 2 capsule/zi să atingă fereastra terapeutică de 500–600 mg fără a fi nevoie de 6–8 capsule.

Vezi Standardele noastre de calitate pentru detaliile complete despre testarea internă și externă a fiecărui lot.

Informații produs — Quercetina PureOrganics

Cercetări recente 2024–2026

Direcțiile active de cercetare pe quercetin în ultimii 2 ani se concentrează pe trei axe distincte:

• Senoliticele cu quercetin + dasatinib: studii clinice de fază II la Mayo Clinic și instituții partenere investighează combinația ca terapie pentru fibroza pulmonară idiopatică și pentru întârzierea îmbătrânirii celulare la pacienții cu diabet de tip 2. Dozele testate sunt ciclu intermitent (3 zile/lună), nu cronic.
• Quercetin fitozomală în COVID lung: trialurile de fază II testează 500–1000 mg/zi pe 4–8 săptămâni la pacienți cu „long COVID” pentru recuperarea inflamatorie sistemică și a markerilor endoteliali. Rezultate preliminare promițătoare, dar confirmare așteptată în 2026.
• Quercetin în neurodegenerare: review-urile recente pe Alzheimer și Parkinson explorează capacitatea quercetinei de a traversa bariera hemato-encefalică și de a modula plăcile amiloide β. Studiile sunt încă pre-clinice; nicio recomandare clinică actuală.
• Quercetin + zinc ca ionofor: cercetarea fundamentală a confirmat că quercetin facilitează intrarea Zn²⁺ în celule, mecanism potențial relevant pentru imunitatea antivirală — eficacitatea clinică rămâne în investigație.

Concluzie

Quercetina este unul dintre cele mai bine studiate flavonoide la nivel clinic, cu evidență robustă pentru două indicații centrale: reducerea tensiunii arteriale la subiecții hipertensivi și stabilizarea mastocitelor în alergiile sezoniere. Profilul ei de siguranță e bun, dar molecula are biodisponibilitate foarte scăzută în forma aglicon liberă — ceea ce face ca alegerea unei formulări cu sistem de absorbție lipidic (fosfolipide, fitozom) să nu fie un detaliu de marketing, ci o condiție de eficacitate.

Doza eficientă în RCT-uri se situează între 500 și 1000 mg quercetin aglicon pe zi, administrate cel puțin 4 săptămâni pentru efecte cardiovasculare și 7–14 zile pentru efectele antihistaminice. Interacțiunile cu warfarina, ciclosporina și statinele impun supraveghere medicală.

Întrebări frecvente

Vezi și pe pureorganics.ro

Pagini conexe: astaxanthin (antioxidant carotenoid pentru ochi și piele) · moringa (antioxidant flavonoid-bogat) · ghimbir (anti-inflamator sinergic) · silimarina (flavonoligan hepatic) · Biblioteca completă de ingrediente.

Referințe științifice

1. Serban MC, Sahebkar A, Zanchetti A, et al. — Effects of Quercetin on Blood Pressure: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials — J Am Heart Assoc, 2016. Meta-analiză 7 RCT, N=896. PMID: 27405810.
2. Edwards RL, Lyon T, Litwin SE, et al. — Quercetin reduces blood pressure in hypertensive subjects — J Nutr, 2007. RCT N=41, 730 mg/zi, 28 zile. PMID: 17951477.
3. Larson AJ, Symons JD, Jalili T. — Therapeutic potential of quercetin to decrease blood pressure: review of efficacy and mechanisms — Adv Nutr, 2012. Review. PMID: 22332099.
4. Brüll V, Burak C, Stoffel-Wagner B, et al. — Effects of a quercetin-rich onion skin extract on 24 h ambulatory blood pressure and endothelial function in overweight-to-obese patients with (pre-)hypertension — Br J Nutr, 2015. RCT crossover N=70. PMID: 26328470.
5. Riva A, Ronchi M, Petrangolini G, et al. — Improved Oral Absorption of Quercetin from Quercetin Phytosome®, a New Delivery System Based on Food Grade Lecithin — Eur J Drug Metab Pharmacokinet, 2019. PK study N=12. PMID: 30328058.
6. Jafarinia M, Sadat Hosseini M, Kasiri N, et al. — Quercetin with the potential effect on allergic diseases — Allergy Asthma Clin Immunol, 2020. Review. PMID: 32467711.
7. Mlcek J, Jurikova T, Skrovankova S, Sochor J. — Quercetin and Its Anti-Allergic Immune Response — Molecules, 2016. Review. PMID: 27187333.
8. Heinz SA, Henson DA, Austin MD, et al. — Quercetin supplementation and upper respiratory tract infection: A randomized community clinical trial — Pharmacol Res, 2010. RCT N=1002. PMID: 20478383.
9. Di Pierro F, Iqtadar S, Khan A, et al. — Quercetin as a possible complementary agent for early-stage COVID-19: Concluding results of a randomized clinical trial — Front Pharmacol, 2022. RCT. PMID: 36712674.
10. Li Y, Yao J, Han C, et al. — Quercetin, Inflammation and Immunity — Nutrients, 2016. Review. PMID: 26999194.
11. Naso M, Trincianti C, Tosca MA, et al. — Quercetin and Its Lecithin-Based Formulation: Potential Applications for Allergic Diseases Based on a Narrative Review — Nutrients, 2025. Narrative review. PMID: 40362785.